Uneori, nu te descoperi în liniște. Te descoperi în haos. În nopțile în care plângi fără motiv, în diminețile în care te ridici din pat fără chef, dar tot o faci. Între fragilitate și curaj m-am găsit pe mine.
Sunt genul de persoana care a învățat din greșeli, o persoană care, cu siguranță v-a mai greși, dar niciodată nu v-a uita să învețe. Am învățat să îmi port numele cu demnitate, fără să ascult de ce spune lumea. Lumea o să zică la fiecare pas că nu poți, dar tu trebuie să știi că poți.
Am căzut și m-am pierdut dar, în același timp am renăscut. Acum am început să scriu pentru ca scrisul este sursa mea de inspirație, care sper să vă inspire și pe voi.
Cine sunt eu cu adevărat?
Să spun că sunt femeie mi se pare prea mult, dar sunt o fată de 19 ani care a învățat multe. Știu că nu am nevoie de validare. Iubesc arta, cuvintele, iubirea, tăcerea dar și vorbitul foarte mult. Am învățat ca vorbitul foarte des nu îți este mereu de folos, acum știu sa temperez asta. Am curajul să spun „asta sunt eu” – cu rele, cu bune și cu începuturi ce v-or mai urma.
Mereu am încercat să fiu perfectă, acum nu mai caut perfecțiune. Caut autenticitate. Pe parcursul postărilor mele voi fi sinceră. Și poate, cineva se v-a regăsi prin ceea ce scriu, sau poate o să vă ajute.
SEMNAT: D’Elena 💗
